Inceput de stagiune 2009-2010
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2009-09-23 17:36
Ever the creative writer, postarea este intitulata in concordanta cu ce se petrece prin Iasi, de mare importanta (methinks) zilele astea.

Daca nu ma insel, stagiunea la Filarmonica de Stat Moldova incepe oficial cu spectacolul de vineri, 25 septembrie, unde o sa va delectati cu Haydn - Simfoniile londoneze (stiti voi, cea cu "Surpriza"...) + Simfonia nr. 98 în si bemol major si Mendelsshon Bartholdy - Simfonia nr. 2, pentru 2 soprane, tenor, cor şi orchestră, op. 52 „Lobgesang” (Cântec de slavă)primă audiţie, pazea! Michele Santorsola, Doru Morariu, Mihaela Grajdeanu sunt deja nume consacrate asa ca o invitatie calda la acest concert nu e necesara, people will come anyway.

Ce voiam sa va spun de fapt: primul concert in sala 'Ion Baciu' a filarmonicii din acest sezon, Concert Cameral Extraordinar (chiar si etichetat 'extraordinar', ceea ce cu siguranta a fost => higher cost of tickets, la reducere pentru studenti tot 7.5 lei a costat - Bless them! ) a fost bitchin' good, iertati expresia utilizata.

În cadrul Festivalului „George Enescu”, ediţia a XIX-a
Cvartetul Voces şi Fumiko Shiranaga, pian, Germania

În program:
Robert Schumann
Cvintetul cu pian în mi bemol major, op. 44
Johannes Brahms
Cvintetul cu pian în fa minor, op. 34

Si e clar ca daca pe afis apare cvartetul Voces (FYI: Bujor Prelipcean - vioara I, Anton Diaconu - vioara a II-a, Constantin Stanciu - viola, Dan Prelipcean - violoncel) sala e cel putin aproape plina. Luand in considerare si latura mea filojaponeza, solista Shiranaga-san a fost un motiv superfluu de a fugi literalmente sa iau bilet.


Schumann is really a great dude. Vreo 3 zile inainte am ascultat non-stop la servici si acasa cvintetul in Mi bemol major: partea a 2a ma topeste intotdeauna iar a 4a ma trezeste din orice. Cvintetul lui Brahms mai putin, recunosc. Cu acestea in minte, am avut o surpriza foarte placuta la audierea live a ambelor cvintete. Cvintetul de Schumann a inceput mai lent decat am fost obisnuita, Brahms a fost de-a dreptul "puternic", plin de energie - asa de caracteristic celor de la Voces - unde a trebuit, cantat si foarte expresiv la pian... si muzica in sine - pentru o diletanta ca subsemnata - m-a facut sa am un zambet dobitoc pe fata cam 3/4 din spectacol. Acum, Schumann mi s-a parut mai muzical, o auditie mai...hmm, usor de recunoscut din moment ce tema se repeta in mod distinct si recurent in cele 4 parti, de aceea si inclin spre el.

Brahms e mai complicat, repetarea temei e ceva mai rara poate si invaluita intr-o dantelarie fina artistica ce putea sa o faca si de nerecunoscut ...dar Brahms incepe asa de frumos si se termina asa de frumos...mijlocul (fiecarei din cele 4 parti) este pentru concentrare, gandire, descoperire minutioasa.

Ce mi s-a parut tare tare funny era clar ca lumina zilei ca distinsul cvartet Voces a interpretat de destul de multe ori aceste piese...jur ca pe undeva pe la partea a 2a la Brahms mi s-au parut de-a dreptul plictisiti, daca nu, foarte laid back. A fost loc de examinat unghiile, de ciupit la violoncel pe de rost (mana cealalta pe frunte manageriand sudoarea) si de zambit cu o caldura induiosatoare la partile de frumusete inegalabila. Si nu poti sa nu te indragostesti de interpretarile lor cand scaunele interpretilor nu reusesc sa stea locului, lucru care evidentiaza pasiunea, focul si profesionalismul investite in -cat? 30 de ani? - de cantat. De fapt, nu degeaba zambetul dobitoc a persistat inca o buna parte din seara, si nu doar asta, ci si tema partii a 2a a cvintetului de Schumann.

Mergeti la filarmonica! Acum se poate, e toamna din nou



Tag-uri Technorati: , , , , , ,

Politetea japoneza #1
     media: 5.00 din 2 voturi

postat de yrynuka100 in 2009-06-25 02:17
Dai ichi ka ( 弟一課 )- lesson no. 1

Am vrut sa relev mai demult aspectul acesta al culturii japoneze, dar mi-a luat destul de mult timp sa ma gandesc la o abordare organizata. Bineinteles ca se stie cat de diplomati, ascunsi, controlati si in ultima instanta politicosi sunt locuitorii acelor insule de pe care cu mii de ani in urma, un popor de razboinici pe nume Yamato a alungat saracii bastinasi, devenind nihonjin (japonezii) de astazi. Totusi, nu incetez sa ma minunez cum aceasta trasatura e in osmoza perfecta cu fiecare structura gramaticala a limbii lor.

Cel mai evident aspect il reprezinta chiar nivelele de politete pe care trebuie sa le folosim atunci cand vorbim, in functie de situatie si de persoanele cu care vorbim. Sunt 4 nivele de politete, care sunt in general referite ca si PL4, PL3, PL2, PL1 (cel mai nepoliticos, ofensator). Mai jos facem referire deocamdata la PL4 , ca e mult si greu

PL4 - cel mai politicos nivel, limbjul onorific: sonkeigo 尊敬語 in japoneza- intotdeauna sigur, e folosit mereu doar cu superiorii, cu persoane importante, pentru a arata o distantare in status.

- japonezii schimba pana si verbele si kanji-urile pentru a arata acest nivel - unul cu totul special; in care alta limba iti schimbi complet vocabularul in asa fel incat sa zici exact aceleasi lucruri, dar cuvintele / semnele folosite sa fie cu stampila 'foaaarte umil si politicos' ?

  • a face = suru (forma de dictionar si de nivel PL2 - veti vedea mai incolo) - in loc de acesta se foloseste 'nasaimasu'
Benkyou nasaimasu ka.  勉強なさいますか。 = Studiati ? Invatati? ( In loc de 'benkyou shimasu ka')

  • a merge = iku 行く a veni = kuru 来る  a fi = iru いる -toate aceste trei verbe sunt inlocuite de acelasi verb, foarte politicosul 'irassharu' いらっしゃる

1. Doko ni ikimasu ka - devine - Doko ni irasshaimasu ka. = Unde mergeti ?
2. Itsu kimasu ka - devine - Itsu irasshaimasu ka. = Cand veniti?
3. Okyaku sama ga imasu - devine - Okyaku sama ga irasshaimasu. = Exista un oaspete = Avem un oaspete.

  • a sti = shiru 知る se transforma in 'gozonji desu' ご存知です ( gozonji este un substantiv care inseamna 'cunostinta, stiinta' si 'desu' = este , deci in loc sa spunem 'stii cutare lucru?' vom spune 'exista la dumneavoastra stiinta despre lucrul cutare?" )
Kono hito wa, shirimasu ka. - devine - kono kata wa, gozonji desu ka.  このかたは、ご存知ですか。= Cunoasteti aceasta persoana? ( 'kata' e versiunea onorifica de la 'hito' = persoana )
  • in loc de - a manca = taberu 食べる folosim 'meshi agarimasu' = sa serviti mancare ;
  • in loc de - a spune = iu 言う folosim 'ossharu' = a spune, a informa
  • in loc de - a vedea = miru 見る folosim 'goran ni narimasu' = 'goran' inseamna 'privire, incercare', si 'narimasu' = a deveni => 'daca devine obiect din spectrul vostru de privire'...cel putin asa interpretez eu, low-level. Bine, tot 'a vedea' inseamna in esenta.
De fapt structura 'o' (se pune 'o' in fata cuvintelor pentru a le face mai 'politicoase' ex: ocha = ceai, osushi = sushi, osake = sake, omiyage = suvenir ) + forma verbului in '-masu' (conjugare la prezent) dar fara -masu + ni narimasu este folosita in general pentru exprimare politicoasa.

ex. a se intoarce = kaerimasu 帰ります devine, dupa formula de mai sus, ' okaeri ni narimasu'
  • nu in ultimul rand, folosirea din greu a formei pasive si impersonale ( ei folosesc foarte rar referinte la propria persoana, pentru a arata respect fata de celalalt si modestie ).
Reporterii folosesc limbajul onorific cu cei pe care ii intervieveaza si bineinteles, in situatia de zi cu zi, cand dam peste persoane foarte importante, incepand cu directorul liceului si pana la sef, la marire de salariu.
次回 jikai = data urmatoare - PL3, PL2 si PL1, care sunt mult mai simple
じゃまたね ja mata ne = pe data viitoare

First college year - check
     media: 4.00 din 1 vot

postat de yrynuka100 in 2009-06-24 20:03
I have to admit I hit some walls and fell into some pits, but fortunately they have been neither too deep, nor bothersome. First college year has finally come to an end ( for some time actually but the past 6 months I've been busy doing all sorts of things except for fawning over the blog ) and the outcome is okay I guess, although uncertainty pokes me here and there. The Computer Science Faculty of Iasi does have outstanding teachers to present itself with, and has a great deal of knowledge to be passed down, for those who (quote) "want to know more than a language or two, silly stuff ( T_T ) such as PHP and HTML - this college is for researchers in all sorts of open domains" - and hey, I don't complain.

There are indeed subjects that invite wholeheartedly the students to solve a problem or two in Cryptography - maybe the NP Complete one, maybe some better algorithms, to discover some hundred more microRNAs that can help detect the causes of cancer and so on. What I am very glad about is that since I've been working I've decreased only 5 credits - 0.18 points compared to the first semester, which is a bright status to look at. All in all, I really like going to lectures and seminars, studying like crazy for exams and sleeping 5.5 hours per night and getting up at 4 AM to study some more( luckily this happens only during examination periods - 10 days maximum), and then going to work. There, I admittedly feel a lot more at ease and under decreasing amounts of stress as my fellow developer colleagues teach me to tread the path of programming and show me the Idiot's Guide to being more attentive and focused on the job at hand.

Enough about school and work. Now more about the rest - oh yeah, I do have time for "rest" items - Japanese, Music, lately going out and being in love and stuff. Oh, and scratching my knees to the extent of having to wear leggings and pants in a 37 ºC summer's day. That is entirely due to my stubborness and to Akira - my bike, oh my beautiful DHS bike, silver & blue beautiful bike. Right now, since holiday has come, Cambridge Proficiency English Exam has passed ( along with my days off from work spent entirely on studying for it ) and I have grown a little more wiser and composed, all I can do is scratch my knees some more, yay! I also plan on continuing to go to the Philarmonic concerts - although sadly, the orchestra too has an extended vacation - and to play my guitar and being in love and stuff.

Repetati si iar repetati...
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-11-22 15:35
Pentru cei care au asteptat cu nerabdare concertul de Craciun al corului de tineri al Catedralei Romano-Catolice din Iasi: am inceput repetitiile serioase pentru acest eveniment, incluzand colinde noi, atat romanesti cat si straine. Sigur va este cunoscuta melodia medievala "Greensleves", transousa in colinda "What Child Is This". Concertul va avea loc probabil pe 14 decembrie, pe la ora 18:30, in incinta catedralei, bineinteles. Nu aveti motive pentru a nu veni, pentru ca ori ati terminat deja partialele, ori incepeti sesiunea mai tarziu, si trebuie sa faceti ceva ca sa simtiti bucuria Craciunului, INAFARA de a face cumparaturi nebune in Carrefour ;;). Mai multe informatii in curand...

Musica Yokohama
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-11-02 00:18
Foarte interesant cum s-au amestecat japoneza cu muzica in aceasta seara la Filarmonica Iasi, in binecunoscuta sala "Ion Baciu", as pune articolul la ambele categorii de pe blog insa m-am decis ca muzica este "the overriding element". Dupa ce am dirijat corul din care fac parte >>Juvenes Ecclesiae, printr-o combinatie nefericita care m-a facut sa pierd cursul de japoneza saptamanal si sa inlocuiesc dirijorul de drept la liturghia pentru celebrarea sarbatorii Tuturor Sfintilor, mi-am dat seama ca am uitat sa anunt pe Yuuki-san ca azi vin compatriotii sai in concert. Ansamblul de suflatori japonezi (japoneze pentru ca din cei 12-13 membri, 11-12 erau doamne si domnisoare :D ) a adus in premiera (pentru mine...) conceptul materializat de formatie alcatuita doar din flaute (plus doua flaute-bas care erau mai inalte decat interpretele in sine, cu un triunghi mare in capat-prima oara cand am vazut un astfel de instrument) si dupa prima parte din program, respectiv Wolfgang amadeus Mozart (aranjament de H. Nakata), Divertisment nr.14 in Re Major, KV 270, am zis gata, o sa fie destul de plictisitor. Reamintesc ca prietenului invizibil nu ii place Mozart, e dragut dar banal cica :).

Mozart ca Mozart, dar cand au parasit terenurile occidentale si au trecut la Ikuma Dan, "Yuzuru-Fantasy", cu totii am zis ca in sfarsit, sunt pe treaba lor: ei insisi fiind japonezi, era de asteptat ca piesele pliate stilului lor sa fie cele mai atractive. Mai lipsea doar un koto (instrument japonez, un fel de xilofon) si o padure de bambus pentru a completa atmosfera cateodata visatoare, numai buna pentru scris haiku-uri, cateodata agitata, numai buna pentru samurai de pornit la lupta in slujba marelui shogun Tokugawa Ieyasu.

Programul a continuat sinusoidal back to patria noastra, cu Bela Bartok (aranjament de H. Nakata), Dansuri populare romanesti, la finalul carora s-a strigat frenetic "Bravo!!!" , urmand apoi Atushi Watanabe cu "Masquerade": o lucrare contemporana surprinzator de ritmata si big-band-like. Zdenech Fibich cu "Poem" si Ottorino Respinghi (aranjament de Y. Takama), Suita nr. 3 de dansuri vechi si arii au incheiat concertul, dar marturisesc ca mie, personal, tot Yuzuru Fantasy mi-a ramas in minte, "yuzuru" insemnand "a te abandona, a ceda"...A fost si Yuuki-san :D si dealtfel multi alti studenti japonezi de la Iasi, si banuiesc ca dupa cele 3 bis-uri pe care le-am cerut noi spectatorii, s-au intalnit si au schimbat impresii :). II astept si anul viitor :X.



Doua piane
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-10-28 01:17



Niciodata nu stii cine e leaderul, Pascal Salomon sau Tatiana Pocinoc - pentru ca acustica salii filarmonicii te face sa crezi ca sunetele vin de pe banda unui sistem home-cinemasuper-performant, te infasoara in mod egal si complet uniform. De altfel, majoritatea celor aproape doua ore cat a durat recitalul la doua piane sustinut de elvetianul Pascal Salomon, profesor la Conservatorul din Geneva si de Tatiana Pocinoc, de asemena profesoara la Conservatorul nostru iesean, am incercat sa imi dau seama, in calitate de diletanta inspre ale muzicii ce sunt, cine tine "linia de bass" si cine este solistul.

Mi s-a explicat candid ca ambii interpreti au fost in egala masura evidentiati, gratie felului in care au fost compuse lucrarile celor trei compozitori ce au facut parte din program. Pianul este in sine o orchestra...un instrument armonic care multiplicat (duplicat) te poate conduce pe o pajiste verde cu cosasi care sar de pe frunza de lacramioara pe frunza de lacramioara, ori te poate izbi de peretii unei celule mucegaite dintr-un gulag.

Recitalul a inceput cu Wolfgang Amadeus Mozart - Sonata pentru 2 piane, KV 365 , unde, desigur, o personalitate antrenanta si vesela este transpusa in arta si te trezeste :D (in caz ca ai venit sa dormi pe scaunele cu bureti ale filarmonicii); lui Paul, hai sa-l numim prietenul meu invizibil, nu ii prea place Mozart, este simplu si multe din lucrari nu il inzestreaza pe el cu nici o emotie deosebita. Mie, ca intotdeauna, mi-a lasat impresia de cat de "complet" suna si cat de ...pleasant, si al naibii de zambitor :).

Dupa ce s-a terminat sonata pt doua piane a lui Mozart, tanti-prezentatoare a spus ca urmeaza Rahmaninov (pe care il asteptam cu totii- cine nu cunoaste cel mai tare concert :D concertul nr .2 pentru pian si orchestra, care culmineaza cu accentele alea nervoase de o frumusete incredibila ta-ta-ta-ta-ta-ta-tam! si se duce la vale pe semitoane la fel de nervos si iar se intoarce :D ) DAR dupa ce am ascultat noi, vrajiti, 7 lucrari la numar, spunandu-ne constant "Intr-adevar, se vede, e Rahmaninov, asa romantic si totusi contemporan(>>dupa cum iarasi mi-a explicat Paul)...foarte frumos", vine tanti si ne spune: "Imi cer iertare. Ceea ce tocmai ati audiat a fost Suita Yiddish pentru doua piane de Norbert Glanzberg", s-a pornit o rumoare, din motive variate. Unii, "CUM, inca nu s-a terminat ? vreau acasa!" iar altii, printre care si subsemnata, "sa imi dau palme, eram sigura ca a sunat a ceva evreiesc!". Suita Yiddish este incredibila. Am avut senzatia ca ascult coloana sonora a unui film bun, iar cel putin doua-trei dintre piese au fost asa de dulci incat filmul aproape devenea de dragoste...aproape auzeam clinchetul paharelor ciocnite de doi iubiti (evrei) in lumina argintie a lunii @-) si nu clapele de la octavele 6-7.

In final a fost Rahmaninov, cu suita nr.2 pentru doua piane...dar a cazut un pic in umbra din cauza lui Glanzberg. Interpretii au facut si bis, asa cum se cere la un recital de succes in care sala e plina luni seara si am plecat fiecare inspre casele noastre avand in cap nu unul, ci doua ecouri. Voi merge si anul viitor cu siguranta ;)

La multi ani :*
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-10-20 01:47



Azi a implinit fratele meu 21 de ani, e o varsta foarte tare, nu? :)In momente ca acestea, simt acut scaietii care se rostogolesc alene, dusi de vant, in praf>> in portofelul meu. Da...viata de stundent! eh, ma ascund dupa deget, asa a fost dintotdeauna. Mare noroc ca am avut niste banuti din business-uri adiacente si am putut sa inmultesc cu inca o colonie colectia si asa mare a fratelui meu (in stanga, e aratat cand era clovn pentru copilutii mici :D).

Cert e ca nu dau aceeasi importanta zilelor de nastere, asa cum ar fi normal, si s-ar putea intampla sa iti uit ziua de nastere. Moment in care intervine siemenes-ul meu magic c65, cu ingeniosul sistem de atentionare. Pericolul este ca si piesa mea de tehnologie super-avansata este pe cale sa cada la datorie, asa ca, treaba voastra :).

In alta ordine de idei, am primit si eu un cadou astazi, fara sa fie vreo zi speciala pentru mine: un fluture din specia Papilionidae, atasat de un suport de hartie si incadrat intr-o rama micuta, de la Muzeul de Istorie Naturala (sau Muzeul Natural de Istorie, cum i-am zis eu prima oara) din Bucuresti. Dovada ca il pretuiesc, este asezat pe marginea superioara a patului din camera, si ma trezesc in fiecare dimineata vazand fluturele, si apoi ceasul care arata ca sunt in intarziere.

Deschiderea stagiunii la Opera (a.k.a sugestie pentru emo)
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-10-16 02:52



Aida, Aida, Aida. Azi a fost Aida a Operei Nationale Iasi (Giuseppe Verdi in rol de autor :P), infatis
ata la Filarmonica de Stat Moldova, in sala Ion Baciu, bineinteles. Aceasta reprezentatie - capo d'opera- a marcat deschiderea stagiunii 2008-2009 pentru opera, de aceasta data. Aida si Radames au fost interpretati de doi invitati speciali , cluj daca retin bine si Timisoara , ceea ce a facut ca sala sa fie plina pana la refuz (era sa fiu refuzata de fapt, dar gratie unui nene care a renuntat la unul din locurile rezervate, am putut intra).


Pentru cei care nu sunt familiari cu opera, Aida :X este fiica regelui Etiopiei dar a fost crescuta la curtea faraonului Egiptului impreuna cu fiica faraonului, Amneris. Cand cele doua entitati statale sunt in conflict armat , Aida se confrunta cu o mare dilema: sa aleaga iubirea tanarului comandant egiptean Radames (pentru care Amneris o invidiaza profund) ori sa fie credincioasa patriei ei, Etiopia, in primejdie...Iar partea Procesului in actul al IV-lea este si ea foarte emotionanta, sincer, ma mir cum de cei emo nu merg mai des la Opera :)

Castane prajite live !
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-10-15 01:50


Artificuri si concerte...dar ce vreme frumoasa mai ales! Dar ce comert infloritor! Incepand cu obiecte delicate de design interior manufacturate si terminand cu sosete de la turci, agitatia care ti-o dau cumparatorii care cumpara este de nedescris, ca si cum, eu pierd o gramada ca nu achizitionez astazi, de aici, aceste obiecte.


Iti ajunge sa te plimbi un pic in centru, cum sunt convinsa ca multi au facut deja, sa intelegi ca nu s-ar mai chema sarbatoare daca nu ar fi tarabele, concertele, prietenii, micii si hamsiile- toate impreuna, in perfect harmony. Indraznesc sa spun ca a fost cele mai reusite "6-15 octombrie" organizate pana acum de oficialii din Palatul Roznovanu, mai ales ca au lansat artificiile destul de tarziu, dupa ce toti invitatii au cantat bucatica lor, asa cum e si normal.


Mai pot spune inca un lucru: as pune pariu ca gandul pe care l-au avut cele mai multe fete, cu frecventa cea mai mare, in cea mai scurta unitate de timp, este : "Basshunter...!"

Nu mai ploua!
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de yrynuka100 in 2008-10-11 00:08


Tare rau mai ploua astazi. Tare rau imi pare ca nu ma pot intalni cu colegii de facultate in oras, mai ales ca sunt Zilele Iasului, si- nu-i asa?- ratez mirosul castanelor prajite si a porumbului fiert raspandit de perseverentii entertaineri comerciali. Prezenti cu ocazia acestui eveniment prin caracteristicile corturi, ca in fiecare an dealtfel, detin o parte componenta importanta din ceea ce s-ar intitula "farmecul multimilor aglomerate": vreau sa-i vad, vreau sa-i vad!


Deocamdata, raman eu si Aristeia in camera (pentru necunoscatori, chitara mea, botezata astfel de Paul) si ne autosugestionam una pe alta incercand sa cantam "Waltz for Zizi", sau ceva care sa aduca cu caldura raspandita de melodia asta grozava de tot, de pe coloana sonora a animeului "Cowboy Bebop".

pagina urmatoare >>


X
Termeni si conditii de utilizare